Regimul fiscal din România este corect? Unii nu plătesc pentru că au facilități, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Recentele majorări importante ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană sugerează că factorii de decizie monetară intenționează să acționeze cu fermitate pentru a reduce inflația. Dar unde sunt numeroșii comentatori economici care susțin de ani de zile că politica fiscală - de obicei, cheltuielile de deficit - trebuie să joace un rol mult mai activ în gestionarea ciclurilor economice? Dacă într-adevăr are sens să se utilizeze atât politica monetară, cât și cea fiscală, pentru a contracara o încetinire de rutină a economiei, de ce băncile centrale sunt brusc pe cont propriu în încercarea de a crea o aterizare ușoară, în condițiile în care inflația se află la cel mai înalt nivel din ultimele patru decenii?
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Comisia Europeană va propune săptămâna aceasta extinderea graduală, până la finalul lui 2020, a regulii votului majoritar asupra tuturor chestiunilor legate de politicile de taxare ale UE, o mișcare cu potențial conflictual menită să pună capăt dreptului de veto al statelor membre în această materie, manifestat prin exigența unanimității în luarea deciziilor și la care multe dintre ele nu sunt deloc dispuse să renunțe, scrie Financial Times.
Banca Națională a României se confruntă din nou cu perspectivele creșterii inflației peste țintă și estimează că excesul de cerere din economie ar putea crește peste așteptări. Una dintre sursele dezechilibrării economiei este politica fiscală, care riscă să crească gradul de pro-ciclicitate peste așteptări, în condițiile în care ar susține consumul și ar reduce la nivelul critice investițiile, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Agenția de evaluare Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile României în categoria investment grade, perspectiva fiind stabilă, însă a atras atenția în legătură cu riscurile de supraîncălzire a economiei, pe fondul creșterilor salariale și politicii fiscale prociclice.
Autoritățile europene din domeniul concurenței și-au depășit prerogativele în investigația referitoare la facilitățile fiscale oferite Apple de către Irlanda, care s-a finalizat cu solicitarea de plată a unor taxe retroactive de 13 miliarde de euro, potrivit guvernului de la Dublin, care a contestat decizia, transmite Bloomberg.
Politica fiscală este contradictorie, afirmă viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, el dând ca exemplu stimularea concomitentă a capitalului - prin facilitatea de scutire a impozitului pe profitul reinvestit - și a retragerii dividendelor - prin reducerea impozitului asupra acestora, de la 16% la 5%. În acest context, oficialul BNR s-a întrebat ce anume vrea să încurajeze Guvernul: companiile sau antreprenorul.
Apple ar putea fi nevoită să plătească retroactiv taxe de cel puțin 8 miliarde de dolari, după ce Comisia Europeană a demarat o anchetă referitoare la politica fiscală a companiei, transmite Bloomberg.
Banca Națională a României consideră că reducerea TVA și prețurile în scădere la combustibili ar putea ascunde acumularea de presiuni inflaționiste din partea politicii bugetare a statului.
Printre măsurile avute în vedere se numără alocarea de fonduri suplimentare pentru proiecte de infrastructură și reduceri de taxe pentru afacerile de talie mică.